Lupul singuratic

 

 

E luna plina,e in agonie si suspina
Vede orice,e intuneric dar si lumina
Ii e frig...e iarna si tremura-n nocturna,
Dar spera la o lume mai buna!


Ar vrea sa vorbeasca,dar nu poate spune noapte buna
Ar vorbii,dar cui sa-i spuna?
Poate chear ar zambii,dar stie doar ce-i aia luna...
De ghinion,viata ii e plina!


Sunt clipe traite-n pustietate
Acolo unde vezi si simti miros de moarte,
Acolo unde o clipa,pretuieste mai mult decat toate...
E mai mult decat zi,e miez de noapte!


Vesmantul haitei e acoperit de flori
Pietrele se-nalta pana-n nori,
Urla ca nebunul,urla pana-n zori
Nedanduse batut pamantului ce-i spune;-Mori!!!


E un lup ce se inpotriveste
In ochii padurii creste,
Iubeste si plateste;
Si totusi....el cu ce greseste???


Traieste din omorarea altor specii
Asa pare a fi cursul vietii...
Se hraneste din darul mortii;
Lasandu-se pe mana sortii!