...
duminică, 26 februarie 2017
O visare
Se stinge incet raza de soare
In ultima clipa aprindem o lumanare,
Se pierde speranta uitata prin pagini
Durerea din tine nu are margini
Flux de cuvinte fara rost
Prin tine-mi gaseam mereu adapost,
Tu erai cerul plin de vise
Acum... fara tine,felinarele-s stinse!
Incetosata visare,unde ai plecat?
De cerul innorat,m-am saturat!
Tu,calauza,vesnic pierduta...
Viata fara tine,e mult prea marunta!
Poza cu tine,aevea zambeste
Prezentul,mi-l zapaceste...
Tu nu mai existi,esti o visare;
Inima in piept,imi bate tot mai tare!
Ma plimb prin nisip miscator
Umbre,lacrimi si dor,
Mirajul ma plimba prin nori;
Tu nu mai existi...si totusi,nu mori!
Canta colibrii pe pervaz
Viata in singuratate nu are haz,
Ma uit pe geam si sting o lumanare,
E dimineata: Adio visare!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

:) cred ca niciodată nu o sa ma inpac cu ideea... Mereu o sa ma doară când ma gândesc..si probabil nu o sa am forță de a trece peste... Dar e ok îmi revin eu cu timpu..drăguță poezie..ala e isus in poza cu coarne ieșind din mâini?
RăspundețiȘtergereImi place mult!
RăspundețiȘtergereCred ca e preferata mea din toate ale tale! Bravo!